Conacul lui Gonata din Zberoaia, Nisporeni

Conacul lui Gonata are 32 de camere și este considerat cea mai mare casă boierească din R. Moldova. Conacul se înalță pe meleagurile satului Zberoaia, în inima pădurii, lângă un lac de o frumusețe rară.

Zberoaia este una dintre cele mai mari și mai vechi localități din Republica Moldova. Pe timpuri era renumită datorită numărului mare de poștași; la Zberoaia se află o stație de poștă cu 80 de poștași si un căpitan de poștă. Anume aici a ales boierul Ștefan Gonata să construiască misteriosul conac. Stefan Gonata era cărturar, om erudit, membru de onoare al Academiei Române, prieten cu Mihail Kogălniceanu, doctor în filozofie și viticultură; la Zberoaia avea o gospodărie solidă: cca 2450 ha de pădure, peste 2000 de desetine de pamânt, peste 1500 de vite mari cornute, 1438 de oi, telefon, moară de vânt, oloiniță și multe alte facilități; Stefan Gonata a fost primul care a aclimatizat vița de vie franceză în Basarabia.

Conacul moșierului Gonata este un adevărat castel, construcția căruia a început în sec. XIX și a durat mai bine de 20 de ani pentru că materialele de construcție au fost aduse tocmai din Franța. Tot de acolo au fost aduși arhitecții și meșterii. Pe vremuri conacul avea un parc mare cu 8 specii de liliac franțuzesc. Acum parcul nu mai este, dar toți locuitorii Zberoaiei au în ogrăzile caselor lor una sau mai multe specii de liliac din parcul boierului; primavăra când acesta înflorește, nu mai poți de aromă îmbătătoare a liliacului franuțezesc.

Conacul are o mansardă mare – locul unde prefera să se retragă boierul – și un beci imens cu galerii. Sătenii spun că acesta, de fapt, face parte dintr-un tunel care trece pe sub Prut în România. Prin acesta s-ar fi refugiat boierul împreună cu toate rudele sale în caz de pericol. Ceea ce îi face pe localnici să creadă asemenea lucruri este un perete betonat aflat în capătul uneia din galeriile beciului.

La câțiva metri distanță de conac este amplasat un foișor – o casuță mică în care își petrecea timpul boierița. Această căsuță, pe timpuri, era o adevarată garderobă și asta din cauza sutelor de rochii pe care doamna și le cosea singură. Aici soția conului își invita prietenele cu care statea la taifas sau se găteau.
Astăzi, atât conacul cât și foișorul doamnei țin să se ruineze, fiind neputincioase în fața timpului nemilos.

Ce mistere ascunde acest conac?

La acest conac se spune că au fost otrăviți mai mulți boieri de către bucătăreasă (în loc de sare întenționat sau nu a pus otravă). Adevărat sau nu se spune că în timpul când a fost transformat în spital, localnicii noaptea vedeau stafii în ușa castelului, nu se știe poate erau sufletele boierilor.
O vreme aici a locuit ginerele boierului, unul dintre cei mai în vârstă doctori de pe crucişătorul „Nazarin”, C. N. Crăciunescu, decedat în Războiul Ruso-Japonez, în 1905.
Beciul imens cu galerii a conacului, după spusele sătenilor, face parte dintr-un tunel care trece pe sub Prut în România. Prin acesta s-ar fi refugiat boierul împreună cu toate rudele sale în caz de pericol.

Reportaj pe Jurnal TV