627x0
Anatoli Spinei (foto dosar SIS)

Anatoli Spinei a fost preot la biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“ din comuna Dolna, plasa Nisporeni, judeţul Lăpuşna. Soarta lui a fost decisă pe 23 iunie 1941, când a fost arestat, adică a doua zi după începerea operaţiunilor militare de la Prut. Reţinerea lui însă a fost pregătită timp de câteva luni – încă din aprilie 1941.

      Anatoli Spinei s-a născut la 16 mai 1912, în satul Frumuşica, judeţul Soroca, în familia unor învăţători. Urmează petru clase la şcoala din sat, iar în următorii zece ani învaţă la Şcoala Spirituală din Chişinău, pe care a terminat-o în 1934. Din acel an până în 1939 a studiat la Facultatea de Teologie din Chişinău. A venit la Dolna în anul 1935, fiind numit dascăl, iar în 1939, după absolvirea facultăţii, a fost numit preot. Toată averea sa era un cal, iar biserica din localitate deţinea în propriete 18 desetine de pământ şi trei de pădure. Invitat de profesorul Ştefan Bulat, Spinei a devenit membru al partidului cuzist. Familia lui era alcătuită din soţia Parascovia şi fiicele Tamara şi Valentina.
       Autorităţile comuniste din satul Dolna au decis ca 22 aprilie – ziua de naştere a lui Vladimir Ilici Lenin, supranumit conducătorul proletariatului mondial – să nu treacă neobservată. Câţiva activişti au mers la casa parohială unde locuia preotul Anatoli Spinei şi l-au anunţat că trebuie să evacueze încăperea şi să se mute în debara, deoarece sovietul sătesc a decis să deschidă o grădiniţă de copii în locuinţa sa. Auzind cumplita veste, o parte din locuitori s-a adunat la sovietul sătesc pentru a-şi exprima nemulţumirea. După 22 aprilie, câţiva locuitori au fost invitaţi la interogatoriu. Unii, cu exces de zel, au povestit despre „acţiunile antisovietice“ ale preotului, inclusiv despre faptul că s-a bucurat de începerea operaţiunilor militare la Prut. Alţii au scris denunţuri despre consfătuirile nocturne ale „chiaburilor“ satului la care a participat şi Spinei.
         Deşi pe teritoriul Basarabiei se dădeau lupte, anchetatorul a reuşit să efectueze, pe 3 iulie, o percheziţie în casa lui Spinei, confiscând, între altele, Constituţia României, două reviste „Şcoala Basarabiei“ şi o carte poştală cu vederi din România. Obiectele confiscate constituiau, în concepţia sovieticilor, „probe“ ce dovedeau activitatea antisovietică a lui Spinei.
Sentinţa-ce-i-a-fost-dată-lui-Anatoli-Spinei
„Sentința” ce i-a fost dată lui Anatoli Spinei
     Nu s-a reuşit judecarea lui Anatoli Spinei în Basarabia, el fiind evacuat în interiorul URSS, în oraşul Irkutsk din Siberia. Aproape un an nu a fost chemat la interogatoriu. Anchetarea a fost reluată abia în luna mai 1942. Din acel moment, lucrurle s-au mişcat mai repede. După un singur interogatoriu care a avut loc la 6 mai, a doua zi, la 7 mai, Anatoli Spinei a fost anunţat că ancheta preliminară s-a încheiat.
     Faptele lui Spinei au fost încadrate în prevederile art. 58/4 – „Ajutor acordat părţii reacţionare a burjuaziei internaţionale“ şi 58/10 – „Agitaţie şi propagandă contrarevoluţionară“, din Codul Penal al Federaţiei Ruse. A fost acuzat că a fost membru al Partidului Garda de Fier şi conducătorul secţiei din Dolna, că a recrutat membri în această formaţiune şi că a făcut agitaţie şi propagandă antisovietică.
      La 19 iunie 1942, comisarul NKVD şi procurorul regiunii Irkutsk au aprobat rechizitoriul, dosarul fiind trimis pentru examinare Consfăturii Speciale din cadrul NKVD al URSS. Anchetatorul i-a propus „instanţei“ să aplice pedeapsa capitală – împuşcarea.

      „Şedinţa de judecată“ a avut loc pe 22 august 1942. Pedeapsa aplicată a fost cea solicitată – împuşcarea, la care s-a mai adăugat confiscarea averii. „Sentinţa“ a fost executată în scurt timp, la 24 septembrie acelaşi an. Anatoli Spinei a fost reabilitat de Procuratura Generală a RSS Moldoveneşti pe 1 iunie 1989.

Sursa: Adevarul.ro