Constantin Dragu – generalul prin osârdia căruia a fost zidită Casa Națională

Casa Națională din Nisporeni a fost, încă de la inaugurare ei, sufletul localității, de ea fiind legate de-a lungul timpului cele mai importante evenimente culturale și politice ale Nisporeniului. Puțini știu însă prin a cui stăruință a fost dusă la bun sfârșit construcția acestui edificiu.

O fotografie realizată în perioada interbelică, ne poate da câteva indicii în acest sens. În imagine, pe fonul Casei Naționale din Nisporeni, sunt imortalizate mai multe personaje remarcabile ale Basarabiei acelor timpuri. Personalitățile asistă la un eveniment important, vădit nu doar pentru Nisporeni, dar şi pentru toată Basarabia.

Însemnătatea evenimentului o deducem din prezența unor personalități de rang înalt, cum ar fi Mitropolitul Gurie Grosu, ministru de stat – Pan Halippa, prefectul județului Lapușna – Ștefan Holban. Demnitarii s-au întrunit pentru a participa la ceremonia de inaugurare a Casei Naționale din Nisporeni, prima Casa Națională din afara Vechiului Regat şi Casa ridicată pentru a fi model pentru toate comunele României Mari. În fața mulțimii adunate la eveniment, dar și a invitaților de vază, își rostește discursul un militar. Evident, și această persoana este una de valoare, mai ales că are întâietate la discurs.

Militarul este Generalul Constantin Dragu, care în acea perioadă era comandat al corpului III de armată dislocat la Chișinău.

Încă în timpul vieții, această persoană s-a făcut remarcată datorită faptelor sale, care au fost apreciate la justa valoare. Iată ce scria despre General în Enciclopedia „Figuri contemporane din Basarabia” tipărită la Chișinău în 1939:

Ofițer de înaltă distincție intelectuală și cu mari virtuți ostășești, dl. general Dragu, astăzi făcând parte din cadrele de rezervă ale armatei, are legături indisolubile cu pământul și populația provinciei dintre Prut și Nistru.

Generalul Constantin Dragu s-a născut la 8 noiembrie 1873 în localitatea Stroeşti, Vâlcea. Își face studiile la Şcoala Fiilor de Militari din Craiova, Şcoala de Ofiţeri de Infanterie şi Şcoala Superioară de Război din Bucureşti. Ulterior urmează cariera militară. Din 1896 este sublocotenent, iar ulterior ajunge la gradul de general de divizie, fiind comandant al unor unități mari ca Divizia 3 cadre a Corpului de armată (1924-1925), Divizia 18 Infanterie (1925-1926), Divizia 13 Infanterie (1926-1927) şi Corpul 3 armată dislocat în Basarabia (1929-1931).

Se remarcă în primul război mondial în luptele de la Nămoloasa şi Mărăşeşti (1917). Eliberează prin luptă localităţile Cahul, Bolgrad, Ismail şi Chilia, dezarmând 4 divizii ruseşti. Participă la luptele de la Tisa în anul 1919 alături de armatele cehoslovace.

Preocupat de aspectele moralului şi educației în armată, a scris o serie de
lucrări: Educaţia morală în armată (1910, 1921); Armata democraţiei (1925); Fapte de împlinit (Sibiu, 1926); Album ostăşesc; Mareşalul Alexandru Averescu (1939).

A fost membru în Comitetul de conducere al organizaţiei patriotice Cultul Patriei.

Dar care este legătura Generalului cu comuna Nisporeni şi Casa Națională? La această întrebare ne poate răspunde un fragment din Documentarul lui Andrei Stăncescu „A fost odată în Basarabia” scrisă la București în 2014 pe baza amintirile lui Oleg Leoveanu (Livovschi), fiul primarului de Nisporeni – Grigore Livovschi:

Viața culturală din Nisporeni era în totalitate legată de Casa Națională „A.S.R. principele Nicolae” construită prin osârdia generalului Dragu. Aici se organizau baluri, reuniuni cu scop caritabil, seri de lectură, de muzica și poezie. Se jucau chiar și piese de teatru, actorii fund după caz elevi sau locuitori ai comunei.

Astfel, devine evident că anume această persoană a fost ctitorul Casei Naționale din Nisporeni. Ba mai mult, conform amintirilor unor băstinași mai în vârstă, Generalul a fost trecut în rezervă pe motiv că a cheltuit banii armatei pentru a ridica anume acest edificiu.

Totuşi, nisporenenii acelor timpuri au apreciat aportul generalului şi în perioada imediat următoare, Dispensarul de Copii din incinta Casei Naționale, a purtat numele „General Constantin DRAGU”.

De asemenea, Societatea Culturală (Căminul Cultural) care își va avea sediul în incinta Casei Naționale, chiar din primele ședințe decide să-l proclame ctitor pe Generalul Constantin Dragu. Informația este păstrată în procesele verbale ale Societății.

Ulterior, după anexarea din ’44 a Basarabiei de către armata roșie, Casa Națională îşi pierde menirea ei, fiind folosită de sovietici pentru scopurilor lor ideologice. La fel, a fost distrus tot ce ar aminti de perioada românească, de menirea Casei Naționale, dar și de ctitorii ei.

Totuși, suntem încrezători că adevărul istoric va triumfa, iar persoanele care au adus un aport considerabil localității noastre vor fi apreciați și slăviți.

Bibliografie: